Viața noastră depinde astăzi atât de mult de noile tehnologii, încât am ajuns să ne simțim pierduți fără calculator, internet și telefon inteligent. În fiecare zi o nouă invenție vine să ne facă muncă mai ușoară, preluând mai ales din efortul mental pe care ar trebui să-l depunem. Care sunt însă efectele asupra creierului nostru? Asemenea unui mușchi, acesta se atrofiază cu cât este folosit mai puțin. Ne-am obișnuit să căutăm pe Google răspunsul la orice întrebare, să stocăm toate informațiile pe un dispozitiv digital și să efectuăm până și o socoteală simplă pe calculator. În plus, petrecem tot mai mult timp pe rețelele de socializare și înlocuim contactele personale cu cele virtuale. Folosind cele mai recente și importante studii științifice, psihiatrul și specialistul în neuroștiințe Manfred Spitzer investighează influența negativă pe care o pot avea mediile digitale asupra memoriei, puterii de concentrare și abilitaților cognitive, în special ale tinerilor, iar cartea este un semnal de alarmă pentru părinți, profesori și politicieni.
Dementa nu înseamnă doar pierderi de memorie. Iar în cazul demenței digitale nu e vorba doar de faptul că tinerii (mai ales) par să devină din ce în ce mai uituci […]. E vorba mai degrabă de randament mental, gândire, capacitate critică, de orientare în «hățișul de informații». Dacă o casieră folosește calculatorul ca să socotească doi plus doi și nu observă că rezultatul 400 trebuie să fie greșit, dacă NASA lansează un satelit în nisip (sau în spațiul infinit) pentru că nimeni nu s-a prins că incii și milele nu sunt totuna cu centimetri și kilometri, dacă bancherii greșesc un calcul cu 55 de miliarde de euro, toate acestea înseamnă până la urmă doar că nimeni nu mai gândește. Evident că în aceste cazuri nimeni n-a aproximat în cap ordinul de mărime al rezultatului, ci s-a bazat în schimb pe un asistent digital oarecare. – Manfred Spitzer
Fragment din cartea „Dementa digitala” de Manfred Spitzer: „Dementa este un declin mental. Că orice descensiune, durează mai mult daca începe de la o înălțime mai mare. La rândul ei, aceasta înălțime sau capacitatea funcțională a mintii depinde, la fel că în cazul mușchilor, de antrenament. Antrenamentul mental – învățarea — se petrece automat, că la mușchi, odată cu efortul mental și fizic. Facem efort mental atunci când interacționam în mod activ cu lumea. În timpul învățării se modifica sinapsele, adică legăturile dintre celulele nervoase, iar randamentul creierului creste. Pe deasupra, în hipocamp, responsabilul cu înmagazinarea de date, se formează celule nervoase noi, care rămân în viață doar daca sunt solicitate intens. Învățarea folosește nu doar hardware-ul neuronal deja existent, ci și neuronii noi, pe care îi tine în viață. Un lucru este clar: capacitatea noastră mentala depinde de cât efort mental depunem.
Din acest motiv, în capitolul următor vă fi vorba despre tineri și formarea lor. Cu cât urcam mai sus, cu atât mai lunga vă fi coborârea. Dar nu numai asta. În opinia unanima a medicilor, educația este cel mai important factor pentru sănătatea unui om. Lucrul este valabil atât pentru sănătatea mentala, cât și pentru cea fizica. Și, pentru că sănătatea mentala depinde și de cea fizica, educația are un efect dublu. Mai mult chiar: educația ne face liberi-liberi de multe constrângeri, căci cine este educat se poate poziționă critic fata de sine și fata de mediul înconjurător, fară să trăiască la voia celorlalți și a întâmplării. Toate acestea reduc stresul, care distruge celulele nervoase. Astăzi se vorbește mult despre învățarea neîntreruptă, care durează țoață viață. Dar adesea se trece cu vederea că bazele ei se pun printr-o buna educație în copilărie și în tinerețe, după cum se vă vedea în capitolele următoare.”
Neuro Therapy 